Om sunt şi trăiesc
Mi-am găsit a mea menire
Şi de-aia grădinăresc.

vineri, 30 septembrie 2011

Plante din familia Leguminoasae (Fabaceae)

Am reuşit să întocmesc o mică listă cu plante din familia leguminoaselor. Dacă mai ştiţi şi alte plante din aceeaşi familie, scrieţi-mi şi voi da update la postare.

Acacia (acacia angustissima)
Alune de Pământ (arachis hypogaea)
Arborele Iudei (cercis siliguastrum)
Bob (vicia faba)
Ciumărea (galega officinalis)
Drobiţă (genista tinctoria)
Fasole (phaseolus vulgaris)
Ghizdei Mărunt(lotus corniculatus)
Grozama (genista sagittalis)
Lemn Dulce (glycyrrhiza echinata);(glycyrrhiza glabra)
Linte (lens culinaris)
Lucerna (medicago sativa)
Lupin (lupinus perrenis)
Mazăre (pisum sativum)
Mături (cytisus sarathammus scoparius)
Năut (cicer arietinum)
Pasărea Paradisului (Caesalpinia giliesii)
Patica (gleditsia triacanthos)
Salcâm (robinia pseudacacia)
Salcâm Japonez (sophora japonica)
Sănişoară (sanicula europaea)
Sângele Voinicului (Lathyrus tuberosus)
Schinduf (trigonella foenumgraecum)
Sparceta (onobrzchis viciifolia)
Sulfină (melilotus officinalis)
Timida (mimosa pudica)
Trifoi Alb (trifolium repens)
Trifoi Roşu (trifolium pratense)
Vătămătoare (anthyllis vulneraria)

miercuri, 28 septembrie 2011

Acoperişuri verzi

Despre verdele naturii (plante) este vorba, nu despre acoperisul vopsit verde sau tigla verde... Zilele trecute ma întrebam cum ar fi să avem, noi oamenii, pe acoperisul cladirilor, în loc de beton şi alte materiale artificial create, iarbă, flori şi de ce nu şi câteva legume.

Căutând ulterior pe internet am realizat că, da, chiar există oameni care traiesc sub pământul şi plantele de pe acoperişul caselor. Exista şi tehnologia punerii în practică a unui acoperiş cu adevarat verde.

Nu ştiu de ce, unii oameni, când văd verdele vopsit undeva, să zicem pe un telefon mobil, zic că-i ecologic. Cum poate fi telefonul mobil ecologic? Doar pentru ca are carcasa vopsită în verde? Cum poate fi un acoperiş, din tiglă vopsită în verde, ecologic? Să vopsim totul în verde poate ne ecologizăm de tot! Sunt ironic, desigur, însă sper eu, cu folos.

Am să ataşez câteva poze găsite pe internet cu acoperişuri naturale verzi.  Puteţi citi şi pe diverse site-uri cum ar fi http://www.natura-roof.com/ sau puteţi intra pe site-uri din strainătate, de exemplu http://www.greenroofs.org/.

"Dacă clădirile ar răsări brusc din pământ, precum ciupercile, ar avea pe acoperiş un strat de pământ şi plante." Acesta este începutul unui articol din revista National Geographic, unde puteţi citi mai multe. http://www.natgeo.ro/dezbateri-globale/mediu/9052-acoperisuri-verzi















vineri, 23 septembrie 2011

Tipare naturale

Am pus mai jos cateva poze gasite pe internet, care ilustreaza modele, tipare naturale. Acestea pot fi luate in considerare si la infiintarea unei gradini, mai mici sau mai mari, urmand unul sau mai multe modele gasite in natura.

Insa, gradinile nu se infiinteaza obligatoriu dupa aceste tipare, ele pot sa aiba propriul lor tipar, prin observatia si bunavointa gradinarului. Poti avea o gradina naturala, urmand un tipar natural. Poti avea o gradina naturala, urmand tiparul care i se potriveste. Poti avea o gradina naturala, atunci cand tiparul ei nu este impus de reguli scrise, calcule elaborioase - ale gradinarului. O gradina naturala inseamna o gradina libera, o gradina care are propriul ei tipar. Treaba gradinarului este sa simta ceea ce simte si gradina, atata tot. 

Cum simte gradinarul gradina? Simplu, prin observare directa. Ce inseamna asta? Va expun propriile-mi idei, ganduri, sentimente. Eu observ stand in gradina si nefacand altceva decat sa privesc in ansamblu, stau jos intr-un loc umbrit si mananc seminte de floarea-soarelui din propria-mi gradina si privesc gradina ca pe ceva magic. Mi se pare un lucru mult prea complicat sa cred ca gradina este ceva banal. Mi se pare prea banal sa cred ca trebuie sa muncesti zi si noapte ca sa ai o gradina. Este de fapt foarte simplu, este firesc si normal sa stai si sa-ti creezi legatura cu gradina, facand doar strictul necesar.

Legatura nu se creeaza fiind in dizarmonie cu gradina. Sapatul, plivitul, arderea buruienilor... lucruri care consuma energie si nu produc decat chin. Buruienile sunt plante pe care nu le cunoastem. Odata cunoscute ele se pot transforma in plante benefice. Astfel, nu exista buruieni.

Am recoltat porumbul si floarea-soarelui si nu am aruncat nimic. Voi face ceva si cu tulpinile si cu capatanile. Radacinile de floarea-soarelui le-am luat pentru ca am citit despre beneficiile ceaiului din radacini de floarea-soarelui. Cu capatanile de floarea-soarelui si tulpinile porumbului voi face un strat inaltat. Despre strat si altele voi reveni luna viitoare cu o noua postare.

Sa revin la tipare. Acestea se creeaza simtind gradina. Tiparele se nasc, nu se construiesc. Atata timp cat esti implicat in gandire, nu vei face altceva decat sa rupi legatura cu gradina. De exemplu cand am semanat craitele in primavara, m-am gandit cum sa le pun, mi-am facut un plan. Toate bune si frumoase numai ca nu mi-a iesit cum am vrut eu. Astazi craitele puse acolo unde am vrut sunt uscate, iar cele care au iesit la intamplare sunt si acum in floare si inca mai au boboci de floare. Cert este ca nimic nu trebuie facut cu forta. Nu trebuie sa le impui plantelor, unde, si cum sa creasca. Lasa-le libere si te vei bucura de ele tot anul. Tot ce trebuie sa faci este sa arunci samanta. Apoi natura stie ce are de facut... si tu, creaza legatura!

Tiparele de mai jos sunt doar exemple; creandu-ti propriul tipar vei contribui la lista infinita cu tipare naturale, innascute, nu fabricate. 












duminică, 4 septembrie 2011

Miraculoasa cânepă

Ştiaţi că planta denumită cânepă are peste 25.000 de utilizări? De la alimente, vopsele şi combustibili, şi până la îmbrăcăminte şi materialele de construcţii, cânepa e folosită peste tot. Urme de cânepă se găsesc chiar şi în pliculeţele de ceai Lipton. Şi chiar şi la o parte din maşinile fabricate azi, se găseşte tot cânepă. 

Cea mai veche dovadă despre utilizarea ei o reprezintă o bucată de ţesătură de cânepă, descoperită în Mesopotamia, şi datând de peste 10.000 de ani. Cea mai veche hârtie provine din China, în urmă cu două milenii, şi este făcută din fibră de cânepă. Chiar şi faraonii au utilizat cânepa în construcţia marilor piramide. 

Cânepa a devenit atât de importantă în Anglia secolului al 16-lea, încât regele Henry al VIII-lea a aprobat o lege în anul 1553 prin care îi amenda pe fermierii care nu creşteau pe pământurile lor cel puţin un sfert de acru de cânepă pentru fiecare 60 de acri deţinuţi. În America, au existat perioade în care puteai chiar plăti impozite în natură, în cânepă. În anul 1850, în SUA existau mai mult de 8.000 de ferme de cânepă.

La fiecare 3,6 secunde câte un om moare de foame. 

Seminţele de cânepă sunt cele mai hrănitoare şi o soluţie economică pentru a pune capăt foametei de la nivel mondial. Cu o concentraţie de 80% de „grăsimi bune” de care corpurile noastre au nevoie pentru menţinerea unei sănătăţi acceptabile, precum şi proteinele şi aminoacizii deţinuţi, cânepa reprezintă un echilibru perfect necesar alimentaţiei umane.

Primul motor diesel a fost proiectat să folosească uleiuri vegetale, printre care s-a folosit şi uleiul de cânepă. În anii 1930, Henry Ford a produs un automobil care era compus 70% din material plastic realizat din cânepă. Picturile marilor artişti Rembrandt, van Gogh sau Gainsborough au fost realizate pe pânze din cânepă, folosindu-se acuarele extrase tot din aceeaşi cânepă. 

Peste 50% din pesticidele folosite în lume sunt utilizate în cultivarea bumbacului. Dar cânepa este un material de 8 ori mai puternică decât bumbacul! Cânepa poate creşte într-o sută de zile, fără folosirea erbicidelor şi pesticidelor, astfel ajutând la protejarea mediului înconjurător. De asemenea, din cânepă s-ar putea fabrica hârtie de ziare sau de cărţi, mult mai rezistentă decât cea produsă din lemnul copacilor, ajutând astfel şi prezervarea pădurilor care produc oxigenul atât de necesar vieţii. 

Şi totuşi, de ce cânepa este atât de marginalizată în zilele de astăzi? Doar pentru că din ea se produce şi marijuana?Canabisul e periculos, dar nu pentru corpul uman, ci pentru marile companii

Marijuana e periculoasă, e adevărat, dar nu pentru corpul sau mintea umană, ci pentru companiile petroliere, pentru industriile chimice, de alcool şi de tutun. Afaceri uriaşe, în care se învârt milioane de dolari şi putere, au ascuns adevărul de ochii publicului.

Dacă s-ar afla faptul că acest canabis ar putea fi folosit în produse comerciale, acest lucru ar crea o adevărată bombă atomică la scară industrială! Întreprinzătorii n-au fost învăţaţi niciodată despre potenţialul extraordinar al canabisului, pentru că cei foarte bogaţi au conspirat pentru a oferi dezinformări asupra publicului cu privire la această plantă care, dacă ar fi folosită în mod corespunzător, ar ruina marile companii din domeniile mai sus menţionate. 

De unde provine cuvântul „marijuana”? El a fost folosit pentru prima dată la mijlocul anilor 1930 pentru a defăima buna imagine şi istoria fenomenală a plantei de cânepă. Dar iată care sunt faptele înregistrate de-a lungul timpului despre cânepă: 

- toate manualele şcolare din SUA au fost tipărite pe hârtie realizată din cânepă până în anii 1880;
- în SUA, din 1631 şi până la începutul anilor 1800 era legal să-ţi plăteşti impozitele sub formă de cânepă;
- refuzul de a creşte cânepă în America, în secolele 17 şi 18, era ilegal. De exemplu, în Virginia, pentru o perioadă de timp, puteai ajunge în închisoare dacă refuzai să creşti cânepă;
- George Washington, Thomas Jefferson şi alţi preşedinţi ai SUA, de la începutul istoriei statului american, au crescut cânepă;
- 80% din toate textilele, confecţiile, hainele etc. erau făcute din cânepă, până când în anii 1820 s-a introdus cultivarea bumbacului;
- primele biblii, hărţi, Declaraţia de Independenţă a SUA, toate au fost scrise pe hârtii realizate din cânepă;
- în anul 1916, guvernul SUA a previzionat faptul că până în anii 1940, toate ziarele vor fi tipărite pe hârtii de cânepă şi astfel nu va mai fi nevoie ca arborii să fie tăiaţi. Studiile arătau că 1 acru de cânepă echivalează cu 4,3 acri de arbori;
- vopsele şi emailuri de calitate au fost realizate din sămânţa de cânepa până în 1937 (în SUA);
- primul model de maşină „T”” pentru Henry Ford mergea pe gazolină extrasă din cânepă, maşina însăşi fiind realizată din cânepă. Maşina avea tăblii de plastic obţinut din cânepă, care erau de 10 ori mai rezistente faţă de oţelul.
- revista „Mechanical Engineering Magazine” (februarie 1938) a publicat un articol intitulat „Cea mai profitabilă cultură ce poate fi crescută”, arătând că aceasta nu poate fi decât cânepa.
- iată un fragment dintr-un film documentar de 14 minute, realizat în 1942 de Departamentul Agriculturii din SUA, prin care se încurajau fermierii americani să crească cânepa pentru a susţine efortul american de război: „Cânepa există dinaintea construcţiei templelor greceşti. Timp de mii de ani, această plantă a fost folosită în China pentru realizarea îmbrăcăminţii. [...] Acum în Filipine şi în Indiile de Est, cânepa se află în mâinile japonezilor. Cânepa americană este necesară atât pentru industria militară, cât şi pentru celelalte industrii ale noastre.” 
- cultivarea şi producţia cânepei nu face rău mediului înconjurător.

Agenţia Americană de Dezvoltare (USDA) a confirmat acest lucru arătând că această plantă produce de 4 până la 7 ori mai puţină poluare decât ceilalţi înlocuitori organici ai acestei plante.

Conspiraţia DuPont împotriva cânepei
În anul 1937, marea corporaţie petrochimică DuPont şi-a patentat procesul fabricării plasticului din petrol şi cărbune. Raportul anual al companiei le-a recomandat acţionarilor săi să investească în noua sa divizie petrochimică. Produse sintetice ca materialele plastice, celofanul, celuloidul, nylonul etc., puteau fi realizate din petrol. Industria naturală a cânepei ar fi ruinat afacerile DuPont cu peste 80%. 

Cine credeţi că era un investitor important al companiei DuPont? Andrew Mellon (1855-1937), care a devenit Ministrul Finanţelor pe timpul preşedinţiei lui Hoover. Mellon l-a numit pe Harry J. Anslinger, nepotul său, la conducerea Biroului Federal de Narcotice şi Droguri Periculoase. Intenţia era foarte clară: cânepa trebuia să fie declarată ilegală, întrucât ameninţa afacerile de miliarde de dolari. Aceşti oameni au introdus un cuvânt mexican obscur „marihuana” pe care l-au „împins” în conştiinţa Americii.

Manipularea mass-mediei în privinţa cânepei
La sfârşitul anilor ’20 şi în anii ’30, în ziarele americane a început o campanie care scotea în evidenţă lucrurile groaznice privind marijuana. Pericolul marijuanei era prezentat în ştirile de primă pagină. Cititorii au fost învăţaţi că marijuana era responsabilă pentru toate de la accidentele de maşină până la pierderea moralităţii. 

Filme ca „Reefer Madness” (Nebunia marijuanei) (1936), „Marihuana: Assassin of Youth” (Marijuana, asasinul tinerilor) (1935) şi „Marihuana: The Devil’s Weed” (Marijuana, iarba diavolului) (1936) erau pelicule propagandistice, create de aceşti industriaşi pentru a înlătura un duşman. Scopul lor era acela de a câştiga simpatia publicului, astfel încât să poată fi adoptate legile anti-marijuana. 

În anii 1930, oamenii erau foarte naivi, chiar la limita ignoranţei. Masele erau ca oile, aşteptând să fie conduse de către cei puţini. Toate ştirile prezentate în ziare, sau la radio, erau considerate a fi adevărate. 

Pe 14 aprilie 1937, legea interzicerii marijuanei a fost introdusă în House Ways and Means Committee (comitet parlamentar din cadrul Congresului SUA), singurul comitet care poate introduce un proiect de lege în camera legislativă, fără a fi dezbătut de alte comitete. Preşedintele acestui comitet era Robert Doughton, care era un apropiat al companiei DuPont. El s-a asigurat că legea va trece prin Congres.

Dr. James Woodward, doctor şi avocat, a depus mărturie, mult mai târziu, din partea Asociaţiei Medicale Americane, că motivul pentru care această asociaţie nu a denunţat legea interzicerii marijuanei mai devreme, a fost faptul că ea tocmai descoperise că marijuana era de fapt cânepa.

În septembrie 1937 cânepa a devenit ilegală. Cea mai folositoare recoltă din lume a fost identificată cu un drog, iar de atunci, planeta noastră suferă. Congresul american a interzis cânepa pentru că i s-a spus că ea este cel mai mare drog cauzator de violenţă. Anslinger, şeful Comisiei de droguri, a promovat ideea că marijuana îi face pe consumatori să se comporte extrem de violent. În anii ’50, sub ameninţarea comunistă din SUA, acelaşi Anslinger a afirmat exact contrariul: marijuana te va linişti atât de mult, încât soldaţii americani nu vor mai lupta deloc. Care e adevărul?
Cânepa, planta minune

Cânepa are o fibră de calitate mult superioară celei produse din lemn. Mult mai puţine chimicale sunt necesare pentru a fabrica hârtia din cânepă, decât hârtia produsă din lemn. Unui copac îi ia zeci de ani de zile pentru a ajunge la maturitate, pe când cânepei îi este destul un singur sezon.
Iată câteva din întrebuinţările pe care cânepa le-ar putea aduce omenirii:

1) Toate materialele din plastic ar trebui realizate din ulei de sămânţă de cânepă. Materialele plastice din cânepă sunt biodegradabile. De-a lungul vieţii lor, ele se descompun şi nu fac rău mediului înconjurător. În schimb, materialele plastice făcute din petrol ruinează natura; ele nu sunt biodegradabile şi fac mare rău planetei. Materialele plastice făcute din cânepă nu vor distruge ape curgătoare aşa cum au făcut DuPont sau alte corporaţii.

2) Din cânepă se pot face medicamente. Să nu uităm că în trecut, Asociaţia Medicală Americană sprijinea tratamentele pe bază de canabis, care sunt mult mai naturale şi mai puţin nocive pentru organismul uman, decât medicamentele care se bazează pe compuşi petrochimici. Cânepa ajută la lărgirea arterelor, astfel încât sângele să poată circula mai bine. De asemenea, cânepa conţine THC, un agent activ, care ajută în bolile de astm şi glaucom.

3) Cânepa poate ajuta la combaterea foametei în lume. O mulţime de produse alimentare pot fi realizate din cânepă. Seminţele de cânepă conţin proteine naturale în cantităţi mari. De asemenea, ele conţin doi acizi graşi esenţiali care ajută curăţarea trupului de colesterol. Aceşti acizi graşi nu pot fi găsiţi în altă parte în natură.

4) Din cânepă se pot face haine durabile. Hainele realizate din cânepă sunt extrem de durabile de-a lungul timpului. Dar în anumite state din SUA ca de exemplu în Kentucky, s-a ajuns la măsuri extreme, ca de exemplu, purtarea hainelor făcute din cânepă fiind considerată o infracţiune. Vă imaginaţi să fiţi arestat pe stradă pentru că purtaţi blugi din cânepă? 

Spuneţi NU manipulării marilor companii!

Lumea e nebună…dar asta nu înseamnă că voi trebuie să vă alăturaţi nebuniei. Adunaţi-vă şi împrăştiaţi vestea. Spuneţi oamenilor, inclusiv copiilor voştri, adevărul. Folosiţi produsele din cânepă. Eliminaţi cuvântul „marijuana” şi gândiţi-vă la povestea care a fost creată. Luptaţi împotriva propagandei care a fost realizată doar pentru a-i favoriza pe cei bogaţi. Cânepa trebuie să fie utilizată în viitor, căci avem nevoie de o energie curată pentru a ne salva planeta. 

Spălarea creierelor de către marii producători din industria petrochimică, a tutunului şi a băuturilor alcoolice continuă. Reclamele de la TV spun că „dacă cumpăraţi marijuana, contribuiţi la asasinate şi la războaiele dintre bande”. Ultimele reclame de la TV spun chiar că „dacă cumpăraţi marijuana, sprijiniţi terorismul!” Incredibil! O plantă atât de minunată, cum este cânepa, a devenit între timp una de factură „teroristă”. Atât de departe a ajuns manipularea. 

Dar nu uitaţi câteva cifre foarte elocvente: 1/2 de milion de decese anual în lume se produc din cauza fumatului! 1/2 de milion de decese anual în lume se produc din cauza alcoolului! Dar nimeni n-a murit până acum din cauza canabisului! Industria petrochimică a distrus natura, şi nu folosirea cânepei. Care sunt adevăraţii ucigaşi? Nu cumva alcoolul, ţigările, petrolul, chimicalele? 

Prejudecata că marijuana ar crea o stare apropiată stării de beţie este una falsă. E adevărat că marijuana te face să simţi că timpul se scurge mai încet, şi astfel poţi deveni mai sensibil. Dar astfel, poţi aprecia mai mult artele şi poţi deveni mai aproape de natură, starea acestea fiind total opusă stării de beţie. Deci, din contră, devii mai conştient. 

În concluzie, motivul pentru care cultivarea cânepei este considerată a fi ilegală şi dăunătoare, este faptul că…MILIARDARII PLANETEI DORESC SĂ RĂMÂNĂ ÎN CONTINUARE MILIARDARI, în detrimentul beneficiilor evidente care s-ar putea obţine din cânepă!

Traducere după http://www.world-mysteries.com/marijuana1.htm Dr.Eng.Neculai Gradinaru
Senior Research
Institute of Solid Mechanics of Romanian Academy
http://www.world-mysteries.com/marijuana1.htm

Sursa: http://zborul-spre-acasa.blogspot.com

joi, 1 septembrie 2011

Ingrijirea naturala a parului


Sampoanele industriale, gelurile si cremele recomandate a fi folosite dupa spalatul pe cap contin si ele substante chimice, arareori tiparite pe ambalaje. De aceea e mai prudent sa optati pentru produse biologice sau preparate acasa, cu ingrediente precum lamaia sau otetul de mere, oua si uleiuri aromate esentiale

Avertisment

Sampoanele din comert contin adesea formaldehide (sub eticheta "quaternium 15") si "sodium lauryl sulfat". In ce priveste sampoanele contra matretii, ele au in reteta sulfura de seleniu (cauza unor leziuni interne) si rezorcinol (inflamator si iritant pentru piele si ochi). Ele contin de asemenea detergenti, coloranti si esente artificiale de parfum. Cand cumparati, alegeti sampoane naturale sau recurgeti mai bine la solutiile pe care vi le propunem.

Recomandari

In loc de sampon, masati parul umed cu un ou, clatiti-va cu apa calduta si adaugati, in apa de clatit, sucul de la o jumatate de lamaie, pentru a-i da parului stralucire.

Impotriva matretii: masati-va radacina parului cu suc de mere (stoarse in centrifuga), lasati-l sa actioneze cateva minute, apoi clatiti-va. La fel de eficient: doua linguri de otet de mere amestecate cu o cescuta de apa. Se procedeaza la fel.

Pentru volum: dupa ce va spalati pe cap, masati-va parul cu putin bicarbonat dizolvat in putina apa, apoi clatiti-va.

Pentru luciu: adaugati cateva picaturi de otet de mere in ultimul clatit.

Sampon cu sapunarita

Potrivit cu toate tipurile de par, sapunarita (Saponaria officinalis) contine substante care au un efect spumant, la fel ca si sapunul. Roinita adauga o aroma de lamaie, in vreme ce mesteacanul favorizeaza cresterea parului. Reteta ajunge pentru 6-7 samponari si se tine la rece 7-8 zile, ferita de lumina.

Ingrediente: 1,5 linguri de supa cu radacina uscata si tocata de sapunarita, 450 ml apa, 2 lingurite de roinita uscata, 2 lingurite de frunze uscate de mesteacan.

Mod de preparare: Puneti apa la fiert, adaugati sapunarita si lasati-o sa fiarba in clocot mic, vreme de 20 de minute. Cand e gata, trageti vasul deoparte si adaugati si celelalte plante. Lasati lichidul sa se raceasca si strecurati.

Lac natural cu lamaie

Si lacurile de par ori spumele fixative contin adesea substante daunatoare care pot irita ochii, pielea si caile nazale. Iata o reteta inlocuitoare excelenta:

Ingrediente: o lamaie tocata (sau o portocala, daca aveti parul foarte uscat), 450 ml apa, o lingura de vodca.

Mod de preparare: puneti la fiert intr-un vas apa si lamaia taiata cat mai marunt. Cand da in clocot, faceti flacara mica si lasati sa fiarba pana cand lichidul se reduce la jumatate. Lasati sa se raceasca, apoi strecurati.

Puneti solutia intr-o sticla, adaugati vodca, scuturati ca sa se amestece bine, apoi varsati lichidul intr-un atomizor (un recipient cu dispozitiv de stropit).

Vodca actioneaza ca un conservant, facand ca lacul sa dureze 4 saptamani. Aplicat pe par, acesta isi pastreaza supletea, iar coafura rezista.

Pentru par lung, incercati cu o infuzie de rozmarin, preparata dintr-o lingurita de planta, cu aceeasi cantitate de apa ca in reteta cu lamaie. Puneti sa fiarba 10 minute, strecurati, lasati sa se raceasca inainte de a o intrebuinta.

Sursa: Formula as, nr. 683